L-am remarcat de la început,
Mi-am zis: de bună seamă
Că este doar un chip de lut
Scluptat în mod vădit atât de fin
Ca negreșit să poarte numele :Sublim.

Treptat mi-am spus că mă înșel
Și m-am lăsat sedus numai de el,
Vedeam că este viu și că trăia,
Vedeam în el iubirea mea.

Mă tem că n-am să pot nicicând s-ating
Frumosu-ți chip cu un sărut,
Putere n-am să pot să-nving
Al sufletului meu strigăt mut.

Privirea ta e-un colÈ› de cer
Atunci când înserarea cade,
Iar părul tău, păstreaza in el
Mirosuri vechi de promenade.

Cât de frumoasă ești
atunci când tu zâmbești!
Gropițe mici se arată în ai tăi obraji
Și pari a fi domnița din povești.

Chemare-ți fac să vii in lumea mea
Acolo unde luna plânge,
Să dormi cu tâmpla pe o stea
S-auzi cum un suspin se frânge.