Parfumul ei, ca un război neînceput
Răsărise în tăcerea olfactivă a întregii încăperi.
Iernile din suflet ale ostașilor s-au topit pe loc în primăveri
Cu-n pocnet scurt și mut
Și s-a pornit să ningă din senin cu flori de meri.
Încremeniți, toți așteptau ca pasu-i nevăzut
Să calce scârțâind pe-omătul așternut de nicăieri,
Să detoneze fracțiunea de secundă ce îi ținea stingheri
Cu mâinile-ncleștate pe arme și pe scut.
Dar liniștea adâncă a secundei doar contura bătălia serii,
Pierdută încă dinainte de debut.