agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-07-25 | |
La prima strigare au venit,
călcându-se pe aripi, îngeri maro în formă de pară și curcubeu, mai mari sau mai mici. La a doua strigare au venit în galop cai murgi înhămați la care alegorice cu statui ecvestre până la pulpanele cerului. Au început să sune trâmbițele, marea s-a acoperit de corăbii cu pânzele-n vânt, îngerii au început să se hârjonească deasupra catargelor, zburau care-ncotro, se lăsau purtați de vânt, erau atât de îngeri, la țărm unii dintre ei se scufundau după perle, alții dezghiocau cu nerăbdare scoicile. Era duminică, Dumnezeu se juca și El curios, împărțind fericire fiecăruia, ușor amuzat. Și cum iscodea pământul a văzut între ape un pescar, a coborât din cer și l-a dojenit: -Nu vezi că nu pescuiești nimic? De ce irosești duminica ce Þi-am dat-o? -Eu, Doamne, mă uit la jocul delfinilor, mă uit cum se sparg valurile de spinările delfinilor. A căzut pe gânduri Dumnezeu, s-a așezat lângă el pe stâncă și a tăcut privind și El jocul delfinilor. -Pe tine te voi face pescar de suflete, i-a spus într-un târziu, când deja asfințise.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate