Ma rupi din trupul tau aurit
Si fara voie devin un ciob de sticla prafuit...
Stii si stiu ca nu voi ajunge in alta dantela
In care sa fiu impletita cu firul vietii tale
Si intariti sa fim cu ate moi, de o iubire tare
Ci o sa ma lipesc cu-n tremur intr-o panza,
E panza uitarii batuta de vantul abisului in mare
Stii ca n-am sa daruiesc nicicand, nicicui
Surasul ce mi l-ai furat si a ramas la tine
Nu mi l-ai intors, si stau acum
Simtind ca am ramas a ta, a nimanui,
Sunt pata de ceara, foc inghetat, ard numai fum.
Frenetici fiori freamata in ploi
Si materie picur in zori, in noroi.
Am fost vapai si lava curganda in tine,
Mancat de egoism si inghet, ramai doar turturi si sloi.