agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-08-11 | |
Motto: ”Cerurile nu sunt umane și nici viața de deasupra mea, de sub mine și din mine. ”
O singuratate prea zgomotoasa - B. Hrabal Există o oboseală a privirii ce aduce cu sine obișnuință și se așază pe lucruri ca-ntr-un imens bloc de întuneric din neputința si singurătatea luminii de a fi însoțită în permanență de umbră râul subteran pe care plutesc în derivă chipul zilelor și al zeităților amestecate într-o liniște deplină de gesturi și gânduri oglindă a tot ce este insuportabil privirii și trebuie să închizi ochii să poți zări în toată splendoare surâsul pe chipul de aur al soarelui ridicând liniștea pe acoperișul catedralelor printre coloanele de aer ce țin cerul adânc înfipt în pământ la picioarele călătoriilor departe în adâncul de lumină la capătul tenebrelor pe frunțile de auroră ale zeilor ... Și în ploaia aceasta oblică prin mitologia uitării voi străbate străzile orașului voi întoarce lucrurile pe dos scoțându-le din cămașa de forță a oglinzilor ... deasupra statuilor înmărmurite în arcadele orizontului faldurile înserării murmură liniștea izvoarelor nopții revărsând la țărm ființe himerice din inima nevăzută a lucrurilor frânturi de lume pe drumul pașilor nevăzuți ai luminii prin ferestrele de gheață ale dimineții ...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate