agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-09-09 | |
să iubești de la zero
fără amintiri să intri în om ca într-o apă botezătoare să-l ferești de invazii microbi răceală frică iar noaptea să-i ții cumva visele de mână oho. măcar de data asta măcar o dată să pătrunzi antiseptic în rana lui și dacă nu poți s-o vindeci atunci să lingi la ea viu s-o veghezi cuminte /și poate mândru/ până prinde coajă măcar de data asta * pur și simplu te invit în creier printre zăvoare cu tot cu femeile tale cu vini cu tot bagă-ți picioarele aici cu unicornii și algele prinse îndrăgostit de gât intră surpă-mi utopiile pe rând crapă formulele care țin acest trup în hățurile nervilor până dai de o apă incandescentă spre ea înot de-atâta vreme spre ea de-atâta vreme nu ajung * știu că ne-am rătăcit după felul în care luna își lustruiește bocancii în altă cazarmă decât cea a ochiului nostru marele căprui ochiul pe care l-am umflat cu doze mari de stricnină cu felii grase de arșiță și uneori cu un minut lung neiertător ca o gheară știu că îmbătrânim aici țintuiți în insectarul cu oameni ce război să mai stârnim? ce groază să se mai nască? suntem două muchii ale aceluiași cub numai bun doamne de mângâiat cu palma * am strecurat fier forjat pe carne pe sub piele trăncănesc zalele așteaptă săbii și toată această tărâță în care înot îmi va umple gura și toate aceste bezne se vor împreuna peste urna mea de lumină și nu-mi doresc decât să trimit lumii placenta mea drept mulțumire pentru că ieri ne-am făcut cicatrici în aceeași scânteie și nu-mi doresc decât să rup trufașă de pe os această materie primă pentru extaz și viermi deopotrivă * și moarta pe care o duc în burtă se umflă se lățește îmi scoate pe nas degetele ei înnegrite moarta muge înăuntru îmi trântesc perna pe cap să n-o mai aud pe cer luna e o carie * și nu mă mai apăr de inima ta obeză de inima ta bună de inima ta vie de inima ta fortuită de inima ta gri de inima ta bej de inima ta toată care vine spre mine ca un bolovan de oase amestecate cu un fel de clei cu o cremă vie inima ta avalanșă încurcă aerul apoi planetele apoi porțile dintre sori inima ta înscrie goluri oho inima ta alunecă din balele zeilor adună spuma creierelor se omogenizează inima ta virgină inima ta cheală se urcă se-ntinde pe mine ca o epidemie într-un sat sănătos * stai liniștit fifi al nostru doarme la perete îi zic despre tine apoi îi șoptesc povești dar de fapt nu facem decât să te-așteptăm într-o noapte cu fructe acasă
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate