nu mai reveni, mai bine vino
de la început,
întreagă,
pun
pe prăselele de vlagă miere,
să îmi lingă urșii
libertatea,
să mă prindă -
noaptea,-n post -
lumina
lângă care ne-am născut,
mai vii?
am făcut un bulz
sârbesc, cu brânză
de burduf și-argint de pe smântâni:
cât am muls la stele,
frumușeațo,
cât am mai tăiat la snopi
de dor,
să îi dau
arome fără geamăn,
să îi dau
culoare de cocor
îmbătat
de-un soare supt la față
care mai adastă în pridvor
și tot minte păsări călătoare
și le vâră-n
iarnă.
ce dacă mă vrei strălucitor?!
se răcește bulzul.
nu mai zbor