agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-09-28 | |
când inima iar doare
hiena a mușcat târând prin sânge colții hoitară și flămândă în jur haita întreagă îngroașă rânduri-rânduri adulmecând un deget zvâcnește un răsărit spre capătul lumii piatra crește fără mine liniștea crește apa crește cerul înțepenesc agățată între caninii altora constant roata mă-nvârte își termină firul prin întindere amân trecerea prin esofagul atotcunoscător o gură varsă întruna peste mine m-o digera mai ușor mai repede cineva oricine cu stomacul subțire sunt mulți-anapoda așa spunea bunică-mea, țăranca, anapoda era prea mult ceva orice prea mult nu dovedea să-ncapă în cuvinte multul acela era pe dosul lumii ei pe jos a mai rămas o bucată din carne au venit vulturii să mă zboare prin ciocuri adulmecând un ochi zvâcnește un apus spre capătul celălalt roșul crește fără mine soarele crește pământul prea larg cercul prea strâmt nu mă mai încap imaginea mea răsturnată un cristalin spart în bucăți nu recunosc pe nimeni e-un puzzle patetic singurul sunet digestia hienei stomacul rumegând tăcerea pe sub pietre cresc viermii sigur a fost ceva înaintea mea am uitat ce acum circul liberă prin natură pe drum grămăjoare din mine resturi și e bine e liniște nu mai am semne să doară toți vulturii sunt sătui toate hienele sunt sătule
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate