“Cad fulgi mari incet zburînd și în casă arde focul
Iar noi pe lîngă mama stînd de mult uitarăm jocul
Demult si patul ne-astepta dar cine să se culce?
Rugată mama repeta cu glas duios si dulce”
G.Coșbuc ,

RUGATA MAMA POVESTESTE…
(Rondelul lui Cosbuc)

Rugată mama povestește odorului cu dulce glas
Pînă tîrziu că singurică obsearvă ea ca a mai rămas
E frig afară și e iarnă ,ș-odrazla ca un îngeraș
Răpus de somn,visînd ferice,e dus departe de luntraș

E frig afară, este iarnă și mama-i spune lui gingaș
De o familie cum o dată facut-a la un grajd popas
Rugată mama povestește odorului cu dulce glas
Pîna tîrziu că singurică obsearvă ea ca a mai rămas

Mai spune mamă, parcă aude, copilul ei cel drăgălaș
Dar îngeri vin,că e Craciunul pe lîngă pătuț la al lor sălaș
Tîrziu, privindu-l cu iubire ea merge înapoi cu pas
El doarme încunjurat de ingeri,ea-i pune drauri într-un vas
Rugată mama povestește odorului cu dulce glas