Îmi zugrăvești în minte felurite imagini
o pânză în care tu ești doar alb sau negru
Învârți această pensulă în sufletul meu
și mâna ta e acum în mine
răscolind celulă cu celulă
să vezi unde sunt închis

*

Ești un fel de cartier chinezesc
în care mă cauți nu mă găsești
suntem toți la fel
mai mult sau mai puțin colorați

*

Uitarea mă-ngroapă divin
și nu știu ce fel de persuasiune
îmi sădește în suflet asemenea toleranță
poate de vină e părul tău blond
în care și surâsul are o altă nuanță