ce frumos mă mințeai
când ieșeam din cantone
fantome desculțe printre ruine
și jucam la ruleta rusească destine

acum aici doar vântul închide
vântul deschide
pe unduitoare cărări
caii verzi intră
caii ruginii ies
e un amalgam
de vânt și de cai
ca un fum prelins
din fluier de zădărnicie
în ținuturi de nesomn călare
unde ninge uneori
a binecuvântare
ca-ntr-o planetă de vis
prăbușită-n uitare