gând anti sentiment poezie anti comentariu

construim doar ziduri colivii de aur

te iubesc cu jumătate de gură

cu cealaltă te prind mucegai în cer

și sufletul gol ia forma

unui sărut plin de mister

e culoarea unei dimineți care plânge nopțile pierdute

când visam cu orele și se înghesuiau la coadă minute

din lacul unghiilor cerbii îți sorbeau chipul

copilul îmbătrânea jucându-se cu nisipul

am vopsit ghioceii-n zăpadă și strigoii în alb

sângele și-a scurs lentoarea în sticla de vin

vrem un președinte negru un papă negru un Dumnezeu negru

și un organ comun pentru suflet

trăiești cu impresia că sunt fals și nu mă crezi ce voi spune

am rămas singurul îndrăgostit și singur pe lume

tu văduva neîndoliată îndrăgostită de spume

crema unei societăți ce nu simte dar spune

te iubesc