|
RADIO Agonia
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ PaÈ™adine în endecasilabi (84)
￭ de mult nu m-am mai jucat cu un ghemotoc de soare
￭ bătrânul ioachim tânărul ioachim È™i invers
￭ ​recviem pentru o inutilitate lascivă străpunsă de neobositul trident al lui neptun
￭ dialoguri blindate, el È™i ea în era pixelilor
￭ Volum premiat la "Zilele Eminescu"
￭ luptând
￭ o lume zgâlțâită
￭ Temeri sclifosite
￭ EXplicaÈ›ie
￭ exodul
￭ cum să alergi din toate puterile ca să rămâi pe loc
￭ Când voi păși afară din trup È™i din timp
￭ sora
￭ Post scriptum
￭ câte nostalgii poate stârni un banal creion!
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
dîre pe cer
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Costel Stancu [Costibulus ]
2007-03-06
| |
O lună mare, aspră la pipăit, stă să cadă
în golul înserării ca în apa primordială,
ne zbatem desprinși de noi înșine
Doamne, ține sufletele noastre aproape
ca sîmburii în nucă.
E liniște. O liniște mai primejdioasă decît omul.
Întunericul are transparența unei aripi străine
sub care nu ne putem ascunde. Rămînem
suspendați, neutri ca vîslele unei bărci
plutitoare spre nicăieri…
 |
|
|
|
