agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-04-03 | |
O clipă cu Nichita
( reluare ) Nu l-am privit pe Eminescu decât în simpla mea închipuire și pe coperta caietului cu linii. Totuși într-o clipă a vieții mele, când tânăr eram, uimit, am trecut cu privirea peste Calea Victoriei și-n pasul lui poetic, l-am admirat pe Nichita. Într-o aceeași clipă a vieții mele, cu iubire l-am invidiat pentru măreția lui și-am stat locului, parcă lovit, până ce haina lui de lână, albă , mițoasă, peste care i se jucau pletele, nu s-a mai văzut. Doar doi poeți veniseră în lume, scoborâtori direcți din Limba română, unul la fiecare secol, era secolul celui de-al doilea. Dar eu nu înțelegeam atunci, stam doar uimit pe Calea Victoriei și aflam fără să știu decât peste multă vreme câte îmi spusese. Când mai târziu am aflat ce înseamnă iarbă, și ce înseamnă nor și izvor, și atâtea alte cuvinte pe care le iubise, mi-am amintit mereu acea clipă a vieții mele în care, venit parcă din vârfuri de munți și din îndepărtatele ceruri, anonim, m-a binecuvântat Nichita.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate