agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-04-21 | |
Năvălind pământul aspru, în letargică chemare,
Apăru-n decorul tandru, în pătimașa suflare. Respirând, priviri cochete, pentru-o marmură de gheață, Sub închipuirea fetii era geniul plin de viață. N-avea calm, n-avea rațiune, iar sufletul prea pustiu, Ca o marmură de piatră, n-avea cuget. Oare-i viu? Din petale pastelate în miresme de-amorez, În pasiune și în fată, oare merită să crez? Pe când timpul din clepsidră se scurgea palid și crud, În pictorialul lui, fata se-arăta un nud. Neavând puteri divine, ori credință-n Dumnezeu, Răstigni potopul inimii pe făgașul unui zeu. Vreme multă scurse viața-n gingașele-i pete, Apărură între timp, alte mii și mii de fete. Ea plecă-nchizând odaia sufletului mărginit De ocările venite dintr-un suflet ostenit. Iar acum, văzând-o iarăși, în splendoare puerilă, O închipuia înger, împletită-n aura divină. Nu crezuse niciodată în iubire și-n destin Iși uitase rostul, trasnformat de sine-n chin.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate