Îmi crestez în carne numele tău
Și mă arunc în golul buricului
Degetului tău cel mare

Unu, doi, trei, respirăm fragmente de neant
Ce-am fost, vom fi și mâine sau nu
Sau vom deveni avioane de hârtie
În cădere-kamikaze spre sus

Așează-ți vocea, să șadă lângă mine
Ca eu s-o mustesc la fiecare
Precipitare, nerostire…

Ca doua valuri calde, ușor…
Nu mai vrei să știi de mâine

De ieri imi amintești mereu, mereu
Și de-aplecare noastră dintre
Doua unde înspumate

calde, ușor…