agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1688 .



Poezie cu moarte
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Jack ]

2002-10-01  |     | 



Stiti ce...?
Cred ca lumea chiar se invarte...
Eu chiar am ajuns de la o vreme
sa cred ca lumea se invarte
si ca e o sfera
aruncata in spatiu intr-o lesa lejera,
si ca pe undeva pe bratele ei
si pe bustul ei cresc oameni multi,
de ordinul a miliarde,
voiosi si mandri si tipatori
si frumosi si orbi si iesind din comun si muti
negri si albi si tigani si asiatici
si americani si indieni si evrei,
ce sunt toti fani Jim Morrison
urland the world is shutting itself to the grave,
si care danseaza pe muzica unui zeu totalitar
un dans nebun si total bizar
denumit undeva printre randuri al vietii,

Si cred ca lumea asta a ajuns la mine
si intrandu-mi pe sub piele ca o raie
de la o vreme am inceput sa cred
ca toti simtim o nevoie de a cadea in genunchi
din cand in cand,
si ca trebuie sa murim din vreme in vreme
doar pentru a ne aduce aminte ca traim pe pamant,

si am inceput sa cred in moarte de la o vreme
si sa cred ca tot ce se naste e musai sa moara,
Si tot de o bucata de timp incoace
am inceput sa ma mint pe mine insumi ca eu,
eu nu m-am nascut inca niciodata
si asta nu-mi este nici macar prima oara,

Am inceput sa cred in renuntare ,
si acum mi se pare ca cel mai ciudat lucru
este modul in care ce urca trebuie sa coboare,

Am inceput doamne sa mor de la o vreme
si am luat-o usor desenandu-ti mai intai numele cu literele mele,
si apoi continuand prin a face un bugare de zapada,
si apoi prin a spune ca te iubesc doar pe tine,
si apoi prin a imi ascunde inima pe dedesubt
in asa fel incat sa nu se mai vada,
Si apoi prin a-ti parasi oasele printre ruine
si a-ti scrutina cu retina mea distorsionata vietuirea,

am inceput (si mi-e asa frica doamne) sa mor si eu,
iar acum tusesc moarte si sarut moarte
si ating moarte,si tot ce cade din copaci si ma atinge
si tot ce cade din cer si ma atinge
este moarte,
si tot ce cade de pe nor si se ninge si ma atinge,
si tot ce este adus de vant dinspre pamant,
si tot ce este calcat de talpile mele
este moarte,
Si mi-e teama doamne ca am uitat cum e sa nu mor,
si mi-e teama doamne ca am uitat sa nu uit
si mi-e teama doamne ca am uitat sa traiesc,
si mi-e crede-ma,ah,atat de foarte teama,Doamne...!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!