ÃŽn ochii mei se distilau imagini
îmi urcă umbra singură pe ziduri
mă conversez cu duhul dintre pagini
de poezie scoasă din reziduuri.

Privesc la ploaia moțăind sub streșini
stau într-o monocromă așteptare
iar umbra mea și-a ros deja genunchii
prin gîndul meu s-au ferecat zăvoare.

ÃŽn mii de cioburi mintea mea se sparse
tot fugărind simboluri, excitată
țigările-n scrumieră toate-s arse
și umbra mea murise, ofticată...