Sunt lumi singure-n care traim
Alunecand cu lasitate,unul dupa altul,
Intepam sufletele celorlalti, varsam o lacrima,
Apoi ascundem cerul murdarit cu apusuri.

Unul dintre noi are o aripa stramba
Din necuprinsa tristete adasta paserea visului orb
Plansa in absenta, invocata spre neviata,
Calpa-mi lume se stinge sub talpa ochiului tau.