hai sa coboram in propriul ego
innourat de bautura sa
vaslim cu pocalele de aur
spre insule fara uscaciune
sa gaurim graalul pentru
ultima picatura de sange
sa ne aparam ceata si umbra

in hiperboreu butoaiele urce
prin aburi spre mana cereasca
si noi sa ne-afundam val dupa val
inotand in propria barca de cristal
cu bratele brazdate de noi vinisoare

fie ca astrul lichid de deasupra
si piepturile noastre sa nu sece
dulce craiasa nu ne-ncerca
ci da-ne ambrozia-n cupe
pline sa nu redevenim barbari
caci prin inima noastra eterna
se scurge doar mustul fara capat
iata c-aproape atingem malul
o Bachus da-ne un nou vant