ora parea nesfarsit de lunga in lenevia sa florala
constuindu-si castele de nisip ars de soare
cu furnici negre prinse in rutina musinoiului-
mici functionari mecanici plini de arcuri suprapuse

pe marginea orei lumina isi sufla uitarea binecuvantata
in visuri de nisip
mai usoare decat evenimentele anoste
ce-mi compun viata marginala

pe undeva,pe marginea de nisip a orei
timpul isi arcuieste spinarea
urmarindu-si minutele cu ochiul mare
si secundele cu ochiul mic

polurile cad inecate pe marginea luminii
cad in petale abstracte
ce se pierd
in suflarea lenesa de lumina

cineva mai asteapta visul acela...

mai aproape de noi e spectacolul culorilor
e zborul de-a valma al fluturilor
e intrarea pe usa inversa a feeriei

iesind din fereastra curcubeului
am ascuns lumina refractata in palma stanga
si cu dreapta am dat la o parte
perdelele ce acopereau formele minunate de eter

mai sus sunt norii aruncati la intamplare
in streasina timpului
marcand borna zero
pentru ingerii ce joaca sotron pe casele imaculate