Visul
Impletea din puful
penelor de inger
roba linistii lumii.


Pacea
inlantuita-n curcubeu
ningea in ochi
topindu-se in lacrimile
Strainului,
Necunoscutului.

Strainul
se ineca in ochii ei
se-mpleticea
in parul ei.

.......................................

Strainul
de la miezul noptii
canta in visul ei
inmiresmat de flaut,
Imnul templului
sufletului lui,
Oda altarului
in care Strainul,
Poetul si Necunoscutul
isi sageteaza cuvintele
catre Dumnezeu.