si acum,
cresc in mine stanci rosietice si gri
in locurile din care se intindeau
inspre soare aripile,
lujeri de stea si minuni
aplecate peste balustrada universului
sfidand existenta.

sforile, domnule papusar,
sforile!
sunt uzate si s-au cam intins,
papusile nu mai raspund la apel
si piesa jucata nu mai e piesa
pe care o vad spectatorii...

e un fel de fierbere culcusita morbid in toata logistica:
tu, noi, eu... el