nenăscută
se lasă liniștea în patul nostru
o recunosc fără să mă pot teme
deși mi-am pierdut puterea
te număr pe degete și nu te găsesc nicăieri
mângâi aerul râd isteric bat din palme
și tac și plâng
așa mă pot amăgi liniștită
ziua trece încet
aproape că mi-e frică să vorbesc
închid ochii și nu mă gândesc la nimic
o pasăre îmi zboară din creier năucind aerul
umbra tocmai a început să-mi poarte hainele
ninge cald
până la amuțire
dansez și cânt
și uneori Doamne
mai mor

.