se plâng de mine îngerii că mint,
că uit secunda morții închisă în lumină
și că postesc adesea de toate câte simt,
sub spada judecății ce sigur va să vină

se plâng de mine îngerii că plâng,
la căpătâiul oricărei iubiri de contrabandă,
cu lacrimile minții în noapte ce se strâng,
în sunete drăcești de dulce sarabandă,

se plâng de mine îngerii că plec,
pe linii secundare ce duc în alte vieți,
că peste marginea credinței vreodată mă aplec,
să văd cum moare seara, crescând în dimineți.