Ne ploua noaptea cu intrebari
Si tare ne mai temem apoi de inevitabila dimineata.

"Aduna-ti cioburile in poala
Ca acus vine stropul de ploaie
Si se vor decolora , si e pacat de ele..., aduna-le, te rog..."
Si uite asa ne rostogolim in van neputintele,
Tu vesnic speriata de veniri
(Nu te-au impresionat niciodata plecarile),
Durerea gandurilor limpezi,
Suferinta privirilor alb-negru-alb,
Du-te, du-te, du un vino si hai du-te...

De zile intregi ne rad valurile peste glezne
Cu intrebari naufragiate pe marile noastre obscure