Vrei să-ți spun că ești
Mai frumoasă ca luna.
Știu ce mult îți dorești
Să-ți repet întruna

Că ești femeia-ncântătoare
Din visurile mele,
Să-ți spun povești nemuritoare
Și să te-ncrezi în ele

Și mai vrei să-ți spun
O mie de cuvinte
Care să-ți dea fiori
Și care să te-alinte

Despre cum pășești
Cu mers de căprioară,
Despre cum privești
Cu ochi care omoară

Orice muritor de pe acest pământ,
Orice victimă de-a ta, care sunt
Eu, și care mă închin
La frumusețea ta și suspin

Că n-am să-ți pot lăuda niciodată
Calități pe care nu le ai, căci greșesc
Și urăsc să te mint, și-altădată
N-am să pot să-ți mai spun „Te iubesc !”