Poezia imi lacrima pe inima
cu albastrul ochilor tai
decupati parca din adancul marii ,
putin mai departe de ritm ,
acolo unde creste linistea
si pogoara sarutul
peste clipele noastre singure ,
peste pribegiri .
Ne prindem de dor
in zbor de ingeri
catre magie ,
privirea ta ,
sarutul
apoi iubirea ...