De ce-a trebuit să-mi pese de urmări?
De ce-a trebuit să mă gândesc c-ai să mori
Sau c-o să fii închis în infinitul negru
Si sufletu-ti va fi-nnegrit si sumbru?!...

De ce-mi adâncesc amarul cu-aste vorbe;
De ce s-a ajuns din rai în iad si-n tolbe,
Pline de regrete si de răutate oarbă?...
Si de ce-mi lasi sufletul să moară?...

De ce, semet si dur, provoci durere?
De ce-mi lasi glasul în neant să zbiere?
De ce mă lasi să te vad doar pentru-o secundă
Si-apoi, în uitare să zvâcnesc, ca o frunză plăpândă?...

De ce-ti lasi vorbele neterminate
Si visele noastre uitate?
De ce-ti bati joc de noi
Si ne umplii iubirea cu noroi?...

Trecut, prezent sau viitor...
Îmi e totuna! Vreau sa mor!
Pe-un ultim drum voi lua cu mine,
Nimicul, de la tine!...


ș