Buna draga mea,
Lumea e complicata acum.

Nu o sa putem trece niciodata peste ce a fost.

Scrisorile noastre demult visate
Nu vor mai fi nicicand publicate.
Chiar si porumbeii vor refuza
Sa le mai poarte spre tine...
Si nu o sa ne mai intelegem unul pe altul
Nici cat ne intelegeam pana acum.

Si nu voi sti ce visezi ca simti,
Si nu vei sti ce cred ca gandesc.

Si semnele vor minti in continuare.

Si mie nu imi vor mai place merele
Pentru ca nu voi mai putea
Sa le sug de pe buzele tale.
Si nu imi va mai place nici gura
Caci nici o gura nu va fi ca gura ta
Cand sorbeai ceaiul exotic.
Si nu imi vor mai place talpile
Caci in talpa ta stanga mi-am ghicit pierzania,
Si sub talpa ta dreapta mi-am stivit
Cele din urma vise.

Si or sa imi cada toti dintii
Ca sa nu mai pot sa musc vreodata nimic altceva
Dupa ce am muscat din carnea ta.
Si o sa imi tai unghiile zilnic,
Chiar daca aduce ghinion,
Pentru ca nu as putea sa le mai vad
Caci imi amintesc prea multe.

Abia acum realizez cat esti de mare.
Talpile tale mici lasa urme imense
In casa goala si in mine gol.

Invata-ma sa te uit, sa nu te mai vad.
O sa plec sau o sa pleci.
Daca pleci eu o sa mai raman.
Daca plec tu o sa mai ramai.
Totul e in ordine, doar ca...
Nu ar fi bine sa plecam impreuna?

Sau macar,
Spune-mi doar ca...
Ma ierti.
Si lasa-ma sa te uit.