Coapsele zapezii desfacute larg de niciunde
iarna asta nu fac
decat oameni de zapada
in rochite de ingeri
in intervale samovarul
ejaculeaza secunde
pe limba mea
ceasul acela bate in gol
Cu unghii trandafiri ciugulesc de pe oase,
dezleaga-mi tu nodul acela din pantec,
(ti-e frig, ma intreaba mama,
ti-am adus un ceai si un sal )
ma trezesc alandala
e vara deja
se coace o stea
o fura un manz
si-o poarta in frunte

Acesta nu este, cum ar parea, un poem despre inima
este doar
in ultimul hal