agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-03-27 | |
Sunt doar a ta, privește-mă trist!
E-atât pustiu în ochii tăi, Iubire și tăgadă. Cu palme reci, cu vis de Christ Mă prăbușesc în tine de mă vrei Și-n moartea-ți de zăpadă. De-ai ști că te zăresc pe drum Pustiu în miez de noapte, Te simt tăcut în vis târziu, Dar buza ta cu gust de scrum Și iz de mere coapte Se pierde crud în somnul străveziu. Și nu mă știi, și nu mă simți… Cât dor îmi e de tine, Copilul meu cu ochi cărunți Și vise bizantine. Cuvântul tău paradoxal și crud Mă mângâie pe aripă de vers, Te mai aștept o clipă fără somn Cu suflet plâns, de sânge ud, Cu gând absurd și cântec șters, Ciudat și singur nopții mele domn. Tăceri prin vorbe rătăcesc, Doar timpul ondulat și negru Alai îmi poartă pe cărări de dor. Amar mă sting și totuși te iubesc, Că ființa ta din fum de cedru Mi-atinge pleoap-amețitor. Magia clipelor prea vechi Lumini și umbre îmi șoptește. Te-aștept străină de mă vrei, Întinde palmele perechi Spre pieptul meu ce te cerșește, Cufundă-te în ochii mei. Nopților de vânt și ploi Mă închin fără suspine, Ochii mei te plâng prea goi, Cât dor îmi e de tine… Și dor îmi e să te arunci În visul meu de-o noapte, Să-mi lași pe buze gust de soc Și-n pântec zvon de prunci, Privește-mă din nou și poate Găsi-vei zbor și plâns și joc… Atât de-aproape ești, numai un pas De tine mă desparte și-un abis Mă leagă azi de mersul tău de rac, De pana ta de fum, de lacrima din glas, De gândul răsturnat ce încă nu l-ai zis Și de sărutul tău cu gust de cozonac. În seara cu aromă de salcâm Atingeri tremurate M-au răstignit păgân, Am vrut zăgazuri să fărâm, Să se reverse clipe înghețate Din gândul meu mult prea bătrân. Timp trecut și gând amar Se topesc urlând în mine, Dac-ai ști, copil stelar, Cât dor îmi e de tine!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate