Învins!...mă simt de cer
și oameni
și de tine...moarte.
Destin năpraznic,în pumnul tău
S-a-nchis!
Ce stranie cădere!
Și vorbele par șoapte,
Și timpul îmi șoptește în spate
că m-a-nvins,
Și mă pândește-ncet, ca pe vânat
Să vadă:sunt omul său cel căutat?
Ce sunt?
Ce-am fost?
Ce-mi zice gândul?
Umil,privesc și-ascult adâncul
Și parcă-mi strigă cerul să-l ascult.
Ce e o viață?
E un destin ce trece.
Dar ce-i un pic din viață
Când te simți gol și rece?