Ce dacă e toamnă sau cocorii s-au pierdut demult?
Ce dacă frunza uscată mi-a așternut mormânt?
Ce dacă până și noroiul îmi plânge de milă
și mă împroșcă cu amintirea unui singur cuvânt?
Căci peste bălți se duce ziua și noaptea peste nuferi trece
eu am rămas cu o iubire cu sărutul gol și rece…
dar nici pe-aceea n-o mai am,
căci s-a pierdut în mulțime.