agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ muÈ™cătura din priviri ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2001-10-13 | |
I. Gusta din mirosul aerului pentru a-ti hrani sufletul/ si lasa sa se dezlantuie urletul/ pentru ca sa poti vedea cu alti ochi sunetul/ singura metoda pentru un om orb de a observa fulgerul este tunetul/ in intuneric simti mai profund fiorii reci ai gandirii/ lumina se spune a fi viata asa ca poate fiorii sunt de fapt ai pieririi/ doar un lucru este sigur, nu vom descoperi niciodata taina omenirii/ poate daca am putea incalca legile firii/ dar firele sunt prea multe si prea incurcate/ totul in viata se rezuma la moarte/ din lumina provenim si-n lumina ne intoarcem/ si spiritul poate fi discutat fizic pentru ca in fotoni ne prefacem/ adevarul absolut reprezinta tot ce e benefic si tot ce e malefic/ reprezinta lumina si intuneric/ un astru ceresc sferic/ luminat pe jumatate/ ramane o enigma daca nu este explorata cealalta parte/ nu exista nici o urma de viata pe Marte/ fiindca e mai departata de soare/ dar si Mercur si Venus mai apropiate/ si mai luminate/ de stea sunt ambele niste planete moarte/ esenta vietii nu sta in lumina si intuneric, ci tocmai in echilibrul dintre cele doua/ nu poate sa arda soarele-n continuu trebuie sa mai si ploua/ apa este de fapt elementul primodial/ lichidul fara forma proprie fiind cel mai apropiat de perfectiune din punct de vedere material/ pentru a se naste o forma de viata noua/ nu este destul un foton, ci e nevoie si de doua/ picaturi de roua/ pentru fiecare raza de soare/ aceasta este absoluta idee care nu moare/ baza pe care s-a sprijinit, se sprijina si se va sprijini totul in continuare/ dovada eternitatii/ o reprezinta un singur vechi semn al mentalitatii/ orientale, doua picaturi complet diferite/ lumina si intuneric/ stau impreuna lipite/ formand un intreg perfect sferic/ dar nici una nu este pura/ in fiecare exista cate un punct din cealalta picatura/ filozofia aceasta este omniprezenta, precum in ce e mort si ce e viu/... as mai fi continuat strofa dar s-a intrerupt lumina si nu mai vad ce scriu//
II. Dovada fiind bacterile/ descoperite de doi speologi intr-una din pesterile/ Romaniei, apa este singura sfoara pe care se bazeaza viata/ restul elementelor si lucrurilor sunt doar niste fire mai subtiri ca ata/ pe care pana si ceata/ le poate rupe; faptul exact este ca exista/ microorganisme care, private de oxigen si lumina, persista/ ca forme de viata de origine primordiala/ in adancul unei grote inundate cu o apa in care sulful are concentratia principala/ prin chemiosinteza, singura functie vitala/ bacteriile reusesc a-si asimila elementul chimic care le asigura supravietuirea/ dar ele nu depind de acest sulf, ci tocmai de apa care-i ofera gazduirea/ de la inceputuri pana cand omenirea/ a luat nastere ca apogeu al evolutiei vietii pe Pamant/ apa a fost si este spiritul sfant/ al naturii, natura ce a folosit un potop pentru a se curata/ dar nu inainte de a pune in siguranta ultima picatura de puritate pe care o va cruta/ orice izvor la fel de pur este de fapt un vas capilar al Pamantului/ precum si marile si oceanele sunt canale de comunicare ajutate de puterea curentilor si a vantului/ aceasta este curgerea eterna pe care incearca s-o imite curgerea cuvantului/ caci si cuvantul a avut aceeasi putere/ de a da viata precum apa, dar cu mult timp in urma, in alte ere/ orice incercare de acum este fara folos/ apa este singura forta care nu piere/ restul este de prisos/ ma intreb daca ne dam seama cat de importanta ne este apa noua/ o intrebare mai mult decat inutila, este evident/ viata este dependenta de apa intr-un mod inconstient/ acolo unde este apa exista si ceva viu/ dar desigur, daca un loc este pe cat de uscat pe atat de pustiu/ acolo moartea te asteapta cu mai multa ardoare decat in interiorul unui sicriu/... as mai fi continuat/ dar firul gandurilor s-a innodat/ si nu mai pot sa le scriu//
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate