inima mea este albă inima ta este roz
poate linia vieții e pictată prea gros
poate luna-i gravidă și e plină copii
sau cu vene tăiate îngerii scriu poezii

sau măcar liliecii s-au tăiat între ei
prinși în părul de fum al nebunei femei
prinși în lațul viorii lăstărite tăcere
numai viața compune partituri efemere

numai moartea tânjește pomenirea luminii
poate luna-i colac din făina privirii
poate nimeni nu tace numai eu nu aud
sau îngerii morți îmi rimează în gând

sau din părul femeii a rămas numai scalpul
prins în tâmple de cuie repezite cu arcul
prins în nade pescarii fumând mofturoși
sau carena bărcii e din arbori prea groși

sau în apă scuipatul face valuri de vorbe
poate venele tăiate sunt acvatice cobre
poate luna-fătând e un zâmbet frumos
inima ta este albă inima mea este roz