Îmi place ploaia ce
îmi aminteste de
Unirea sufletelor prin
ritualul trupului...
Un sarut dulce...
ca o ploaie primăvăratica...
o frunza verde,tanară...
Un ghiocel nevinovat...

Ploaia mi-a udat parul...
Stropii sunt lacrimi
de bucurie și încântare...
Natura...furioasa sau blândă..
Șoptește misterul ei
Udă frunze,petale,culori,
Pedepseste sau mângaie...
Sufelete independente,flori.
Sărutul e cald sau rece...
Rupt din soare sau din norii plumburii!
Mă sărută pe frunte...
Și întâmpin ploaia visând...
Iar visul este sărutul lui
Și-am ajuns acasă cântând...