Poveste unui calator...

Am colindat prin lume
Ca sa-mi gasesc un loc
Am batut la porti straine
Sperand ca voi gasi un loc,

Am cunoscut multime,
De oameni reci si cruzi
De oameni buni si blanzi
Dar n-au fost pentru mine

Am colindat prin lume
Si cand credem ca ma biruit
De odata,de firg,de vise ingrozit
eu m-am trezit...

Visa sarmanul calator
Visa la un loc pe jos pe-o rogojina
Un colt din casa unui om bogat
Si-o bucat de paine.

Dar visul lui s-a spulberat
Singur in negrul noptii
In frigul ce-l razbea
El a plecat din nou la colindat

Era tarziu si vantul sufla a pustiu
Iar calatorul era pierdut
Nu zarea nici o lumina
In casele pustii

De odata in negrul noptii
Zareste o lumina-n geam,
Se apropie priveste
Si ciocaneste-n geam

Speriat,trezit din somn
Stapanul casei,se ridica
Se apropie si-ntraba:
"Cine e?ce vrei in miez de noapte?"

"sunt ostenit vin de departe"
Raspunde calatorul
Cu glasu-i ragusit
Sperand ca va primii raspuns

Sunt zdrenturos,murdar,flamand
Nu voi decat un colt de paine
Uscat sa fie
Si intr-un colt pe rogojina sa dorm de-o fi

Ce om esti tu?
Numai talharii umbla acum
Ce vrei sa-ti dau?
Mergi mai departe!!

Si am plecat
Cu capu-n jos ,cu pasii grei
Sperand ca voi gasii
Si eu un loc sa fie doar al meu

Si dupa ca-am plecat
Am auzit stapanul casei
L-am auzit
Cum s-a cait!

Era loc de dormit
era si de mancare
De ce nu l-am primit?!

Si-am adormit
La margine de sat
Langa un pom
Era si el uscat

Am adormit ,si m-am visat
La foc pe jos pe rogojina
In mana tremuranda,
Tineam un colt de paine

Visam si eu
Cine putea sa-mi ia visarea?
Vointa si puterea de a vrea?
Poate doar soarta rea!

Am adormit
Visam asa frumos
Caci de trezit
Nu m-am trezit

Si s-a cait sarmanul om
Caci putea sa ajute
Pe sarmanul calator
Uitat la margine de sat de Suflul sau

Si si-a promis
Oricine-mi va calca pragu'
Chiar de nu va cere
Voi da si de baut si de mancare

Si-l voi aseza la loc de cinste
Pe cel ce pragul mi-a calcat
Aceasta fu' povestea mea de calator
De om nelinistit pe acest ogor
!!!!!!!!!!!!!!!!