Intre pamant si viata e omul nestiut
E in culori domnita, dar dragoste nu e
Iubind in toamna asta de palida sosire

Apari la toti c-ai fi asa cum tu nu esti.
Cutezator prin noumeni privirile-ti apleci
Spre cei ce-si canta singuri

Si-ai vrea sa te intreci cu umbrele ce canta
in mici fapturi de gheata
pe care un tovaras in inima le-a pus.

In alba patrie de bine tu vrei sa te cunosti
Dar sangerand afara stau monstri neantelesi.