despre războaie
o clipă de tăcere
supraumană
înfiptă în zgomot
de protoni și fotoni
înlănțuiți

ei cred
dar cui trebuie
credința lor nebună?

gândacii își sparg carapacea
cochilia străpunsă
își leapădă
ultimul sânge

potop
vărsați-vă voi
saliva și limfa
să topiți
galaxii de noroaie

pământul ireal
care în umbră de soare
dilată oceane
oamenii negrii
apăsați
de furtună

de arme, de arme

de zbucium...