Eram atât de singur
Atunci când m-ai găsit
Căzut în propria-mi fântână a tristeții…
M-ai luat de mână, m-ai iubit
Și cu tandreța ta ai risipit,
Parfumul asprul al singurătății

Ti-am dăruit și am primit în schimb
Iubire
O vara-ntreagă,
Zi după zi, în calendar se derulau
Castele cu fericire
Dar brusc, ajunge filmul la final
Se rupe banda și revine
Ca leit motiv
Neașteptata despărțire

La ce mai este bun ca să iubești
Când totul este doar o amăgire
Când o relație e pură rațiune
Te-ntrebi la ce mai este
Necesară
Povestea noastră de iubire?