M-am descălțat
iată-mi tălpile pregătite pentru spălare!
Pentru umilința înțeleasă nu drept pedeapsă,
ci drept înfrângeri ale orgoliului și vanității.

M-am pregătit să fiu pedepsit
nu pentru greșeală,
ci pentru încercare.
Pentru a duce mai mult decât pot duce,
fără a mă îndepărta, fără a mă prăbuși,
fără a fugi în întuneric,
încotro o vrea
cine va mai putea să mă țină în pază
și veșnicie.

Smerenia, umilința, răbdarea, pioșenia,
îngenuncherea,
rugăciunea, speranța, încrederea
sunt forțele mele care mă apără
și care mă cuceresc în același timp.
Sunt forțele mele
care mă salvează de nimicnicie,
de lașitate,
de patimă și pizmă, de gândul cel rău!

Dacă nu există Dumnezeu nu exist nici eu,
fără ca eu să fiu Dumnezeu!
Dacă nu există apă, albia tot există,
dar dacă nu există albie, nici apă nu există!

El este albia care ne susține curgerea.
este povestea noastră de iubire,
lecția noastră de viață,
ora noastră de dirigenție,
adresantul rugilor noastre,
zidul plângerii
în care ne strecurăm rugile și speranțele,
credința și încrederea în ceva.

Avem nevoie de exemple
pentru a înțelege mai ușor
ce facem și încotro vom ajunge.
Care ne este calea.
Care ne este drumul. Care ne este menirea.
Care ne este destinul.
Avem nevoie de firimiturile de pâine
după care să mergem.
de lumină, de căldură, de azimă,
de Cuvânt,
pentru a ști cine suntem!

Există un singur Dumnezeu
și restul credincioși și necredincioși.
Ar trebui să moară toți pentru a descoperi
cine este cel fără de moarte,
Ar fi calea greșită și lipsită de sens,
astfel descoperindu-L,
nu ar mai avea sens
nici rugăciunea fierbinte, dar nici pedeapsa.

acesta este singurul drum
pe care se află răspunsul la întrebarea:
Cine este Dumnezeu?!

răspunsul se află în fiecare.
Este suficient să ne ucidem îndoielile,
temerea, spaima, neîncrederea
pentru a fi siguri cine suntem
și cine este El
Așa cum, chipul oglindit în apă
nu poate să fie decât chipul nostru,
oricât de tulburată este apa.

M-am descălțat
iată-mi tălpile pregătite pentru spălare.
Prin preajma mea
trece stropitoarea municipalității,
spălându-mi-le o dată cu arșița verii...