Voievod al oștilor cerești, de Dar
Al Tainelor, al Bucuriei,
Din cerul celui Preaînalt, eternul Har,
Înțelepțește-ne-n smerenia Mariei.

Arhanghel Gavriile, rodire din Duh Sfânt
Vestești, Pogorământ lui Ioachim și Ană
In cărunțea lacrimii trup chivot de Cuvânt,
Străina intrupare, hrănindu-se cu mană.

La Sfântul Zaharia, cu rugi pentru popor,
Cu dar de mântuire, Arhanghele sosești,
Vestind, Elisabetei prunc, ’nainte-mergător,
Ioan, Iordan al apelor cerești.

Ce dulce auzire, ce taine-nfricoșate
Un veșnic Aleluia pe temelii de cer
Cuvântul, te-a ales, să-i binevestești zorii
Arhanghel Gavriil, înalt, sfânt mesager.

Ești purtător de fulger atotstrălucitor
Dezlegi în Prunca Sfânta, blestemul de cădere
Păstorilor în rugă, speranțe dătător
Împărtășindu-ne în veghe, de sfânta mângâiere.

Arhanghel Gavriil, tu, Steaua minunată
Tu, voievod de taina, slujind chenoza sfântă,
Înfiorat de har, privești întru Fecioară
Ce-n zămisliri Iisus, prin tine se cuvântă.

Binevestind - „Nu plângeți”- a Inviat Hristos
Mironosițelor , la piatra de mormânt
Apostoli Învierii, coboară îngeri jos.
E sfânta bucuria in cer si pe pământ.

Arhanghel Gavriil, solfegiu sfânt, ceresc
In aripi cu miresme de crin dumnezeiesc
Fii noua timp din roza-nțelepciunii
Si îngerescul nimb din taina rugăciunii.