Scrisoare deschisa membrilor Consiliului Uniunii scriitorilor din Romania
întruniti la 10 noiembrie 2005 la Bucuresti
Elancourt, 8 noiembrie 2005

Domnilor Consilieri,
În calitatea mea de membru al Asociatiei scriitorilor din Tirgu Mures, de
membru al uniunii noastre profesionale, si în baza articolelor 1,2,4,7 ale
Statutului USR, va adresez acest mesaj public, într-o chestiune de maxima
urgenta si de maxima gravitate : ÎNCERCAREA DE REINSTALARE A POST-CENZURII
IN PRESA CULTURALA DIN ROMANIA, dupa ce am constatat ca, între 9 septembrie
2005 si data acestei scrisori, Uniunea scriitorilor din Romania, prin
reprezentantul sau legal, presedintele, nu raspunde nici mesajelor private,
nici celor publice pe care eu sau alti confrati scriitori i le-au adresat.
Iar cind, totusi, se exprima in spatiul public, interventiile unor membrii
ai Comitetului director sunt autoritariste, evazive si neargumentate.

Prin prezenta, contest cu fermitate decizia Comitetului director, despre
continutul careia am aflat din presa, privind demiterea din postul de
redactor sef-adjunct al revistei «Viata romanesca» a ziaristului si
scriitorului Liviu Ioan Stoiciu.
Aceasta decizie, care implica reinstaurarea cenzurii, pe care eu o calific
forma grava de abuz de putere si de interpretare, foloseste ca pretext al
demiterii lui Liviu Ioan Stoiciu, aparitia unui fragment de Jurnal semnat de
scriitorul exilat, Paul Goma, in numarul 6-7 al revistei VIATA ROMANEASCA.
Contestatia mea se bazeaza pe urmatoarele seturi de argumente:
PRIMO: Jurnalul este o SPECIE LITERARA. Textul în cauza este un jurnal si
are un autor. Responsabilitatea pentru continutul textelor, asa cum se
mentioneaza pe coperta a III-a a revistei, revine in întregime autorilor,
deci lui Paul Goma.
Citez :
«Redactia revistei Viata romaneasca publica opiniile, oricît de diverse, ale
colaboratorilor ei. Responsabilitatea pentru continutul fiecarui text
apartine, în exclusivitate, autorului.»
«Conform prevederilor Statutului, Uniunea scriitorilor din Romania nu este
responsabila pentru politica editoriala a publicatiei si nici pentru
continutul materialelor publicate.»
Actionînd în contrasens cu aceste prevederi, Comitetul director încalca
Statutul. În consecinta va rog sa analizati si sanctionati aceasta încalcare
a prevederilor statutare prin care, în mod explicit si implicit, Comitetul
director si presedintele Nicolae Manolescu îsi aroga functia de
post-cenzura, asa cum era aceasta practicata de catre Directia publicatii a
fostului Consiliu al culturii si educatiei socialiste.
Ignorarea acestor implicatiisi aprobarea acestor decizii, v-ar face,
domnilor consilieri, coresponsabili de reinstaurarea cenzurii în Romania
anului 2005.
SECUNDO: Functia lui Liviu Ioan Stoiciu este aceea de redactor sef-adjunct,
aceasta implica publicarea si nu cenzurarea operelor confratilor sai.
TERTIO : Calificarea, de catre Comitetul director, care este autorul
comunicatului, a jurnalului lui Paul Goma ca fiind „antisemit”, si implicit
a autorului cu acelasi termen, nu are nici o baza morala si legala. Simpla
calificare, afirmatie lipsita de orice argumentare, citare sau analiza
contextuala, este o calomnie si va fi tratata ca atare de orice instanta.
Iata în ce termeni face Nicolae Manolescu aceasta calificare
'incontestabila': „Problema noastra era ca in revista Uniunii a aparut un
text pe care noi l-am considerat antisemit si, din pacate, nu e discutabil,
chiar asa este.” (REVISTA 22, nr. 813, interviu de Rodica Palade). Adica
Nicolae Manolescu îsi declara opinia indiscutabila. Din fericire, chiar si o
hotarîre de justitie poate fi contestata.
Ceea ce este mai cu seama grav : o acuzatie de natura penala este lansata,
în modul cel mai iresponsabil, direct în presa, fara macar lectura integrala
a textului incriminat, adica a seriei de fragmente care au fost publicate în
numerele anterioare ale „Vietii Romanesti”. Declaratiile unuia din membrii
Comitetului, consemnate de presa, stau marturie ca aceasta lectura nu fusese
facuta la data Comunicatului. Iar scoaterea din contextul unei opere a unui
fragment, pentru a defini optiunile morale si politice ale unui scriitor,
pentru a-l acuza penal, descalifica moralmente si intelectualmente un critic
literar, devenit acuzator, agent al politiei spiritului sau cenzor.
Acestea sa fie calitatile pentru care Nicolae Manolescu a fost ales
presedinte al Uniunii scriitorilor, acesta mandatul care i-a fost
încredintat? Articolul 1 al Statutului este ignorat de Domnia sa.
Quarto: Revista „Viata Romaneasca” este editata de Uniunea scriitorilor si
de Redactia Publicatiilor pentru Strainatate, un departament al Cancelariei
Primului-Ministru. O decizie cu caracter punitiv cere aplicarea Codului
Muncii cu implicarea ambilor editori. Care este temeiul legal pentru a
decide degradarea cu aspect punitiv, dintr-o functie superioara într-una
inferioara, a unui ziarist care nu a facut nimic contrar legislatiei muncii?
Organizatiile internationale de aparare a ziaristilor fata cu abuzurile
editorilor vor fi sesizate. Cancelaria Primului ministru, Redactia
Publicatiilor pentru strainatate, deasemenea.
Aspectul penal al acuzatiei aduse autorului Jurnalului, Paul Goma, repet,
singur responsabil, este o chestiune care depaseste competenta Domniilor
voastre. Nu sunteti istorici.
Nu mai exista nici o ÎMPUTERNICIRE prin care unii, scriitori-activisti de
partid, se erijau în judecatori, în numele oamenilor muncii de la orase si
sate, asa cum se practicau, sub Comunism, sedintele publice de acuzare, pe
care Paul Goma si Liviu Ioan Stoiciu le-au îndurat deja. Unii dintre dv.
le-au cunoscut de asemenea. Si eu.
In schimb, in planul culturii, decizia (administrativa) a unei comitet nu
absolva de responsabilitate constiinta intelectuala individuala. Si, din
acest punct de vedere, o constiinta critica are dreptul si obligatia sa se
disocieze de o atitudine sau decizie administrativa pentru ca datele
problemei sunt complet schimbate : analiza se petrece in spatiul public,
unde vegheaza justitia si ridicolul.
Sunt sigur ca veti avea forta si întelepciunea sa contestati inertia
etichetelor. Sa judecati cu luciditate consecintele unei decizii pripite a
Comitetului director. Sa interveniti cu rabdare pentru a-i convinge pe
membrii sai ca se afla pe o cale a abuzului. Sa curmati abuzul. Si sa lasati
justitia sau întelepciunea cercetatorilor, a istoricilor - odata adunate
suficiente elemente probatorii, care pentru moment lipsesc în buna parte, sa
judece situatia la care se refera scrierile lui Paul Goma.
Iar daca dl Nicolae Manolescu va considera ca a fost dezavuat de decizia Dv.
calma si va va propune demisia sa, acceptati-o. Nu e singurul om din Romania
care poate salva de rusine si ridicol Uniunea scriitorilor, si prin ea pe
noi toti, membrii sai. Se vor mai aflînd chiar printre Dv. oamenii liberi de
care avem nevoie.

Dan Culcer

======Anexa : =======Istoricul petitiei========================
Am trimis mesajele de mai jos pe adresa mail a Uniunii scriitorilor, fara
inregistrarea vreunui reactii. Apoi, data fiind natura situatiei si urgenta,
m-am adresat ziarelor din Bucuresti.
«Jurnalul national» a reprodus in rezumat textul meu. El a fost urmat de un
Protest, care a fost difuzat prin Internet, pe grupurile de discutii
specializate in cultura, in presa nationale si internationale, in fine
trimis, dupa semnarea sa de peste 190 de persoane, prin posta pe adresa
Uniunii scriitorilor.
(Vezi http://www.asymetria.org sau Ziua on line)
Initiatorii Protestului nu au primit nici o confirmare, nici macar un mail
automat. Nici eu. Procedeul de a nu raspunde scrisorilor membrilor Uniunii
îmi aminteste, si poate mai aminteste si altora, perioada cînd D. R. Popescu
era înca presedinte, dupa ce depasise, în mod abuziv, cu multi ani durata
legala a mandatului sau, cu ajutorul partidului comunist. Oare nu mai exista
nici macar obligatia de civilitate?
=================
Mesaj mail a fost adresat dlui N. Manolescu la redactia Romania literara.
Stimate Dle Nicolae Manolescu,
Cu ocazia convorbirii telefonice de la Paris, m-ati invitat sa colaborez la
Romania literara; Fiind adeptul separarii functiilor de persoane, va raspund
multumindu-va pentru amabilitatea invitatiei.
In asteptare lamuririi cazului Viata romaneasca, unde opiniile mele diverg
radical de cele ale Comitetului director, al carui presedinte sunteti, voi
amina trimiterea ofertei de colaborare pe care o pregatisem, un eseu in
lucru despre HPBengescu, Cruciada femeilor.
Dintr-o simpla dorinta de claritate.
Marturisesc ca sunt uimit de modul in care s-a tratat acest caz.
Ca sa va puteti forma direct o opinie despre analizele mele, va trimit dv
doua texte pe care le-am adresat presei, unul copiat mai jos (mai nou) si
primul in anexa.
Cu bine, Dan Culcer
==================
Doua intrebari pe marginea unui Comunicat
(urmeaza textul reprodus mai jos)
Mesaj mail adresa lui Nicolae Manolescu
User-Agent: Microsoft-Entourage/10.1.6.040913.0
Date: Fri, 09 Sep 2005 12:21:50 +0100
Subject: Dan Culcer : Doua intrebari pe marginea unui Comunicat al
Comitetului D. U. S.
From: Dan Culcer < ... >
To: Nicolae Manolescu < ... >
Message-ID:
In-Reply-To:
Mime-version: 1.0
Content-type: text/plain; charset="ISO-8859-1"
Content-transfer-encoding: quoted-printable
=========
Doua intrebari pe marginea unui Comunicat

"Comunicat din partea Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor

In Sedinta din 8 septembrie 2005, Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor
din Romania a luat in discutie numeroase aspecte curente ale activitatii
acestei organizatii. Printre ele s-a aflat si situatia creata de aparitia in
revista Viata romaneasca, nr.6-7 din 2005 a unui text cu caracter antisemit
care a generat vii proteste si a determinat redactarea unui
comunicat prin care conducerea Uniunii isi exprima regretul fata de
publicarea acestuia."
Doua intrebari :
1. Cine sunt nominal autorii "viilor proteste"? Oamenii muncii? Mai tineti
minte formula?
2. Cine si cind a demonstrat ca textul incriminat al lui Goma are caracter
antisemit?
Cu doua zile inainte in ziarul „Gardianul” din 6.09.2005, pagina de Cultura
(articol de fond, cu trimitere din pag. 1) se citeaza un anterior text emis
de acelasi Comitet Director : "Conducerea Uniunii mai precizeaza, in finalul
comunicatului, ca "din succintele extrase din Jurnalul lui Goma, retinute
in „Gardianul”, rezulta ca autorul este anticomunist si foarte critic la
adresa confratilor, nicidecum ca este antisemit, ori, in definitiv,
comunicatul USR nu avea in vedere decat antisemitismul".
Ca si cum Comitetul Director ar fi cunoscut atunci textul lui Paul Goma doar
din citatele Gardianului.
Ce sa mai intelegem?
Cer reintegrarea imediata in functie a dlui Liviu Ioan Stoiciu, a carui
demitere din functie este un abuz. Ca scriitor, membru al Uniunii
Scriitorilor din Romania, si fost redactor de revista in Romania
nazional-comunista, protestez impotriva cenzurii la care este supusa revista
Viata Romaneasca. Pot intelege cauzele supunerii unor redactori si a unui
ambasador la o decizie (fara comentarii publice); dar nu pot admite ca
letala combinatie dintre interese de grup si presiuni anarhice sa cenzureze
vreo scriere semnata (nu anonima!) inainte sau dupa publicare. Pentru a
incorona supusenia, drapata in principialitate si respect al Legii (al Legii
cui?) mai ramine ca, la cererea anonimilor protestatari, sa fie retras de pe
piata si ars (sau topit) numarul respectiv al Vietii Romanesti. De ce sa nu
mergem pina la capat?
Dan Culcer