Stau pe scaun, intr-un restaurant de pe Stefan cel Mare, la cununia unui prieten cu trei ani mai mare decat mine. Ma apasa ceva si nu stiu ce... Ma duc la toaleta... Pe drum, parca fara scapare, un chelner imi da cu o tava in cap (il vad ,incetinesc... incetineste si el... ma aplec putin si ma dau mai spre stanga, sa-l feresc mai usor in caz ca vine mai repede. Inevitabil ma doboara odata cu tot ce avea pe tava si imi face si un cucui.). Intru repede pe usa si il las. Ma scutur mergand in fata si astept sa vina prima scara sa cobor. Merg timp de 10 secunde si ma opresc, lung drum e si pana la scarile astea.
Imi ridic fruntea si ma uit in jur. Nu se mai vede nimic... ma uit in spate si usa nu se mai vedea. Inchid ochii ii frec putin si-i deschid la loc. Usor se face lumina, numai ca ce vad nu mi se pare deloc cunoscut si initial nu stiu ce caut acolo. Stau doua minute si fara sa ma clintesc analizez, privesc tot ce se intampla. Dintr-o data parca nu ma mai intereseaza si uit de tot. Inaintez spre o camera fara usa, din care scapa o lumina mai puternica, bag capul si ma uit. Vad un om ce trece in viteza... Vad un copil ce bea laptic... Vad o batrana ce isi cauta acul... Asteapta ceva, oare ce? Stau putin si o fata imi face semn sa ma duc la ea. Imi intorc putin privirea, si plec spre ea... Ajuns la ea imi intoarce spatele si nu mai zice nimic... Plec de acolo si ajung intr-un loc pictat in rosu, unde... in alerta... un slabanog ma indeparteaza:
-Pleaca ma! Pleaca!
-Ce e ma aici!?!
-Taci ma! Taci!
Merg usor pe un deal si torc... "Ce s-o fi intamplat aici, ce au oamenii astia, ce e cu ei." Il intalnesc pe Alin:
-Aline, ce faci ma?
-Unde ma unde...
-Nu ma nu... Ce faci ? vreau sa stiu...
-Credeam ca mi-ai gasit caciula... stii tu aia de mi-a luat-o cainele din cap si a fugit cu ea... Ce caine nenorocit, il gasesc eu... Il gasesc eu...
-Ba! "Ce caciula o cauta si asta... ca nu a mai purtat caciula de zece ani... desi avea o caciula frumoasa o data ,luata din Italia, de cand a fost la matuse-sa."
Si asta se grabeste... Ma uit in sus, si vad cerul negru.
"Ce vreme nenorocita! Si eu ziceam sa merg cu aia la un gratar, ce nenoroc!... Cat o fi ceasu'? Cred ca il intreb pe batranelu' asta:"
-Buna seara! Nu va suparati, puteti sa-mi spuneti si mie cat este ceasul?
-Buna dimineata tinere! 8:30 daca ma intrebi pe mine...
"8:30,cum adica e dimineata! sau..."
-Dimineata?!
-E dimineata tinere! Da... Daca ma intrebi pe mine!...
-Va multumesc! "Pai pe cine sa mai intreb!..."
Progresiv de ciudat... il las pe tataie in rascrucea lui de drumuri si plec mai departe pe cursul unui parau, numai ca pe paraul ala nu mai curgea apa de ceva vreme. Trec pe sub un pod verde si ma lovesc de un bulgare de zapada. Ma uit in stanga, ma uit in dreapta, ma uit in spate, nu cumva sa ma fi ocolit repede, ma uit in sus... un copil imi zambea, rosu in obrajori, cu o caciula frumoasa in cap, manusi albastre si fular galben la gat.
-Bai!... tu de unde ai zapada? "Ce naiba ma ca e deja iunie, si ce caciula frumoasa are... seamana cu a lui Alin."
-Ce te intereseaza pe tine, ba boule!
-E zapada acolo pe pod!?! Stai ca vin si eu...
-N-ai cum sa vii aici ma, ca nu ai pe unde.
Sar, ma prind de marginea podetului si urc sus la el.
"Ce zapada?... ca aici nu e zapada deloc."
-Ce zapada e aici piticule, ca eu nu vad nimic si ma murdarii si pe maini degeaba.
-Pleaca ma de aici, naltarogule! Nu mai e ca o speriasi tu. Hai pleaca de aici ca o chem pe mami... lasa sa vina zapada la loc.
"Ce zapada? Adica ce vrea sa zica? Cum se misca zapada?"
Plec de acolo inainte sa nu inceapa brotacul sa tipe si ma indrept spre o casa mare.
"Ce casa frumoasa seamana cu a bunicilor de la Padea... Oare cine o locui aici? Hai ca ma duc sa cer directii..."
Ajung in fata scarilor, ma uit in spate si nu se mai vedea nimic, decat un drum interminabil capatul caruia il inchidea cerul negru si pe laturi o padure deasa unde nici un fir de nu puteai sa arunci de crengi. Cum ating portita, un vant imi muta bretonul si un strop, cat o ceasca de cafea, imi uda urechea. Intru in veranda exact inainte sa inceapa sa cada apa. Ploua incredibil de tare parca ar fi un rau care se scurge din cer... si observ cerul... se face din ce in ce mai deschis. Vad multe perechi de papuci la usa... le dau la o parte, nu cumva sa calc pe ele... cine stie poate se supara pe mine... or zice ca nu am respect. Bat la usa. Nu raspunde nimeni si mai bat o data, mai tare si mai lung. Pentru un moment nu mai bat timp in care, mirat, ma uit sa vad... cum de oameni astia nu au caine. Pana sa ajung sa ma uit... se deschide usa. Nu scartaie, nu e nimeni in ea, si nu ma surprinde deloc. Intru pe usa ca din reflex, si o inchid cu piciorul. Ma uit pe hol... un hol lung si nezugravit, cu camere si pe stanga si pe dreapta si o baie in capat. Imediat langa usa ,in stanga, un cuier, sub scarile care urca la etaj, iar in dreapta o camera de zi mare umpluta pana in gat de carti si un televizor vechi imens. Veau sa intru ,dar acelasi reflex neconditionat ma indreapta spre scari. Pun mana pe balustrada, fac trei pasi, sar repede scarile si ajung sus. Scarile dispar... Ajunsai acasa, intru in camera si ma pun in pat. Inchid ochii o clipa si fara sa vreau adorm. Ce bine e acasa!