agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-05-22 | |
Iarba ridica¢ capul t¸uguiat printre traversele de la capa¢tul liniei, unde as¸tept de vreo ora¢ tramvaiul. Vra¢biile care t¸opa¢ie nestingherite ciupind firele crude probabil s¸tiu mai bine decât mine ca¢ pe-aici nu prea ajunge tramvaiul. Mai bine decât noi oamenii - atent¸ie, nu sunt singur în stat¸ia de la gara Progresul, de unde începe drumul spre Alexandria. Un t¸a¢ran ba¢trân, dupa¢ ce mi-a t¸inut vreo doua¢zcei de minute tova¢ra¢s¸ie în frigul de-afara¢, s-a refugiat în ada¢postul vânza¢toarei de bilete. Nu va¢d de ce m-as¸ întoarce acum la servici, unde nimeni nu-mi remarca, cu orele, prezent¸a. Am observat ca¢ materia pentru romanul la care lucrez se aduna¢ cel mai bine în spat¸iile deschise, sau într-o alternare a câmpului deschis cu o baraca¢, în care vreo zece semiora¢s¸eni strâns¸i la o singura¢ masa¢ se înca¢lzesc bând vodca¢ ieftina¢.
Tabla exterioara¢ a bara¢cii e coples¸ita¢ de înscrisuri de onanis¸ti privitori la un meci de fotbal. çn timp ce eu ma¢ îndrept mental spre societatea Bursucului, mintea mea lucreaza¢ lent s¸i steril, ca un creier extirpat întins pe o tava¢ de sticla¢, în care doctorul Mengele ar umbla cu o lingurit¸a¢ de desert. çn jurul meu bântuie asistentele în sarafane albe, cu pa¢rul legat în cozi de cal, mimând ingenuitatea. Us¸urarea de creier ma¢ adusese la nivelul intelectual al patronilor la care lucram de cinci ani; la urma urmei nis¸te biete târâtoare, de vreme ce nu se aruncau sa¢ sust¸ina¢ financiar un "roman al viitorului", Draculaland-ul pentru care depusesem din prima¢vara trecuta¢ cererea de sponsorizare. Mi-au spus înca¢ de-atunci colegi binevoitori ca¢ un Bursuc iubitor de întuneric n-o sa¢ sust¸ina¢ niciodata¢ aparit¸ia unei ca¢rt¸i, ca¢ pur s¸i simplu el n-avea organ pentru cultura¢, ci doar pentru râmat. De Cra¢ciun firma oferise cu mare pompa¢ aceias¸i saci mari de cadouri consumabile, des¸i s¸tiau foarte bine care ar fi fost cadoul dorit de mine. N-am avut nici demnitatea de-a refuza darul. Ca de obicei, o revolta¢ infantila¢ împotriva las¸ita¢t¸ii mele s-a trezit abia în tramvaiul spre Gara¢, când am început sa¢-i înjur necres¸tines¸te pe cei care, al doilea an la rând, m-au amet¸it cu sucuri naturale. O femeie la¢t¸ita¢ pe scaunele de la spatele tramvaiului, cu alura¢ de femeie spre vâsta treia, oricum cu tra¢sa¢turile neidentificabile între cojoc s¸i broboada¢, s¸i-a proiectat spre mine pachetul îndesat de haine, parca¢ ar fi vrut sa¢ spuna¢ ca¢ ar avea put¸ina¢ înt¸elegere pentru chinul meu dar, te rog mama¢, nu mai înjura în tramvai de Cra¢ciun – vorbele astea chiar le-a rostit, mi se pare, cu un glas ina¢bus¸it.
Vorbind singur ca în literatura suprarealista¢, Tudor se refugiaza¢ în baraca¢, unde-i cald s¸i bine de la minisoba electrica¢, s¸i ba¢ncile cu vedere spre televizor sunt toate ocupate de muncitori cu ca¢ciuli de lâna¢, din care le scapa¢ chicile pra¢fuite. Aici ar trebui sa¢ bea pâna¢ la pierderea - s¸i evident ca¢ nu reus¸es¸te sa¢ bea mai mult de suta lui de ta¢rie. Chioara pusese ochiul pe haina lui de iarna¢, cica¢ de sa¢rba¢torile astea o sa¢ vina¢ la ei acasa¢, sa¢-s¸i mai aleaga¢ nis¸te haine bune - dar nu prea avem haine femeies¸ti, ra¢posat¸ii au fost de parte ba¢rba¢teasca¢ - nu conteaza¢ mama¢, spusese ea repede, cu un zâmbet dulce de bet¸ivan, daca¢-i un palton ca a¢sta de pe matale merge s¸i pe femeie s¸i pe ba¢rbat...Va sa¢ zica¢ T. era un fericit, dupa¢ categorisirea ei, fiindca¢ paltonul îi t¸inea de cald s¸i fiindca¢, de la cârciuma de cartier, putea sa¢ ajunga¢ în juma¢tate de ora¢ acasa¢, unde mama se va ridica de la telenovela ei ca sa¢-i puna¢ în farfurie o ciorba¢ calda¢...Ar fi fost chiar amuzant, într-o seara¢, s-o trezesc pe mama de la filmele ei intrând în casa¢ cu Chioara dupa¢ mine. Acum, dumneaei cica¢ e bolnava¢ dupa¢ penisurile urias¸e de rus¸i din taiga: ßtii de ce l-a oplos¸it t¸arina pe Rasputin, mama¢?...Fiindca¢ futea bine, o pa¢trundea toata¢! Bine înt¸eles, dintre bet¸ivii din baraca¢ nimeni nu poate s-o satisfaca¢ - ea, care acolo în Siberia a fost zece ani print¸esa¢, pe a¢s¸tia de-aici îi trimite la plimbare dupa¢ t¸iga¢ri. Trage furioasa¢ din t¸iga¢rile moldovenes¸ti, mijindu-s¸i ochiul injectat de fum, s¸i în timpul a¢sta abia linge gâtul sticlei de bere, stârnind privirile urâte ale muncitorilor: vampiroaica asta as¸teapta¢ sa¢ ne ia somnu ca sa¢ ne fure, sa¢ ne lase fa¢ra¢ cizme-n picioare. Nu-i vorba de cizme (mama, de colo), poate o interesa o colect¸ie de blugi...Aici încep sa¢ ma¢ uit urât prin colt¸urile camerei de scriitor. Colect¸ia care ne-a însot¸it din casa cea veche, într-un sac urias¸ de plastic, evident ca¢ nu era de dat. As¸a cum orice om a colect¸ionat în viat¸a lui ma¢runt¸is¸uri, insigne, nasturi, timbre s¸.cl., eu am adunat din copila¢ria mea, cu o râvna¢ de care am ajuns sa¢ ma¢ minunez singur, zeci de perechi de blugi, purtate de mine sau de cei care au locuit, temporar, sub acoperis¸ul nostru. Se adunsera¢ vreo cincizeci de perechi de prespa¢lat¸i, blugi cu insigne, cu petice, cu...de la scurt¸ii pe care-i purtam la cinci-s¸ase ani, pe când jeans¸ii erau înca¢ un lucru mai put¸in obis¸nuit în România, pâna¢ la blugii verzi în care sor-mea a fa¢cut student¸ia (plus o ies¸ire prin laga¢rul socialist&Jugoslavia), sau pâna¢ la blugii negri-indigo în care am as¸ternut primele pagini ale Draculalnd-ului. Piesa de rezistent¸a¢ erau pantalonii de atelier ai Antoniei, vopsit¸i în uleiuri verzi-galbene care nu mai ies cu nici un solvent. Doar maman, care de când o s¸tiu n-a purtat blugi, pare sa¢ nu înt¸elaga¢ de ce a trebuit sa¢ ca¢ra¢m dupa¢ noi sacul în casa noua¢. çntr-un film iugoslav din anii '80, un grup de tineri ajuns¸i în Italia poarta¢ un dialog de minute lungi despre blugi s¸i cum se pot recunoas¸te nis¸te originali, cusa¢tura, Schlitz-ul etc. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate