agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2632 .



Shoni
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Babbba ]

2005-06-16  |     | 



Se cunosc cazuri concrete, când un om a plantat un lăstar, l-a stropit, l-a îngrijit ani și ani, iar când omul în cauză a decedat, lăstarul, devenit copac, s-a uscat la scurt timp.
Profit de ocazie, să vă povestesc o istorioară, întâmplată în familia mea.
Bunicii mei din partea tatălui, erau doi țărani simpli din zona Câmpia Turzii, un sat pe nume "Coc". La câțiva ani dupa venirea mea pe lume, părinții s-au gândit că ar fi mai bine să-i aducă pe bătrâni în Ploiești, să apropie familia. Bătrânii și-au vândut gospodăria, dar nu s-au îndurat să taie porcul pe nume "Shoni", care era mai mult ca un câine, oriunde se duceau, porcul îi însoțea, știa chiar să răspundă la unele comenzi : "du-te-acasă, n-ai voie aia..., stai, etc", și era acceptat și îndrăgit de toată lumea pentru aceste calități neobișnuite pentru un porc. Au hotărât să aducă și porcul la Ploiești, să-l lase să moară de bătrânețe, când i-o veni sorocul...
Zis și făcut...i-au construit un fel de cușcă din scânduri, pentru coletăria CFR, i-au pus apă și mâncare ca pentru vreo săptămână și l-au suit la tren, la marfarul coletăriei bineînțeles. Toată lumea ajunsese la Ploiești, se instalase, trecuse însă ceva timp...și nu mai apărea Shoni, iar garnitura de tren...dispărută...
Cu mari intervenții, s-a aflat garnitura pierdută undeva în triaj la Adjud, iar când, după vreo lună, a ajuns în fine trenul la Ploiești, toată familia s-a repezit într-un suflet la gară să-l ia pe Shoni, să-l aducă acasă. Au năvălit în vagon, au deschis "cușca", Shoni i-a privit pe toți cu o privire plină, caldă...părea...fericit, a mai respirat o dată...și a închis ochii pentru totdeauna...

.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!