agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1868 .



realitatea de care nu are nimeni nevoie
proză [ ]
capitolul 7

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [ioanlila ]

2005-07-18  |     | 



7.

joi, 15 iulie 2005

…esen]a absolutului relativ… Catarina, bibliotecara, care [i sim]ea de mul]i ani sufletul prins n capcana definirii unei individualit`]i psihologice…
…nc` se desenau umbrele acelei scene…
…DAR NIMIC DIN REALITATEA…
Don Sabatini se privea n oglinda concav`, n care parc` i se adunau secundele vie]ii, pentru c`, n cele din urm`, dac` st`tea s` socoteasc`, fiecare pic`tur` de rou` ce curgea din acel ceasornic uria[, n care parc` i se nvrto[au umbrele amintirilor, i incendiau bolta min]ii cu teorii fantasmatice [i, n acea nebuloas` concentric`, n care i se topeau amintirile, greoaie [i indecente, se sim]ea el nsu[i nstr`inat [i vulgararitatea acestor tr`iri l f`ceau s`-[i simt` pielea grea [i scor]oas` ca de animal h`ituit c`ruia abia de i mai tremur` o ven` ntr-un col] al tmplei necate de sudoarea rece a mor]ii… pentru c` ce altceva era str`lucirea aceea rece, focul ce i str`pungea sufletul [i i sp`rgea inima n mii de cioburi din care s-ar fi putut construi cu mult` migal` un mozaic ce ar fi redat, dac` nu forma trupului s`u distorsionat ca o amintire, cel pu]in o idee despre chinurile [i angoasele [i r`t`cirile fiin]ei lui, din care nu se mai aduna nimic n interiorul pustiit al labirintului alc`tuit din emo]ii, spaime, incertitudini… toate acele a[chii ce i sfredeleau sufletul [i i topeau esen]a de fiin]` vie, disipnd-o ntr-o continu` reflectare a cerurilor n oceane [i a oceanelor n lacrimi… dar era prea mult [i pentru el [i sim]ea c` i vine s`-[i sf[ie carnea… ns` privirile blnde, ochii mari, fierbin]i, ai Catarinei aveau harul s` l deta[eze de propriile lui chinuri [i parc` se dedubla dintr-o dat`, fiin]a aceea chinuit` [i roas` de propria lui imagina]ie delirant` se a[ternea peste umbrele ce m`cinau pere]ii nnegri]i de Historia lumii, iar ceea ce r`mnea din el p`rea a fi un pumn de pulbere aurie, pl`cut` la privit, care se strecura n sufletul femeii [i un fel de mpreunare carnal` se s`vr[ea ntre ei n t`cerea nop]ilor ce se repetau parc` la infinit [i un orgasm fin ca praful ce se cernea din stele i cuprindea pe nesim]ite [i i proiecta n nefiin]`…
Nu [tiu ce mai face Gabriel, ngerul meu care mi vegheaz` de pe um`rul meu drept concrete]ea silabelor ce mi curg din tastatur`, dar Cavalerii de Quadradores, Antonio de Santa Estela, Comandorul del Rio Grande, Moreira Canudos [i don Sabatini, s-au lini[tit deodat`, a[a, din senin, cum ncepe furtuna [i se izbesc pic`turile de ap` de trupurile nfiorate ale arborilor seculari [i se r`sucesc norii ca floarea soarelui dup` astrul n care ard, n fiecare milionime de secund`, mai multe visuri dect ne-ar putea nflori vreodat`, nou`, oamenilor, n spatele tmplelor noastre nc`run]ite, nu de trecerea instantanee a timpului nostru aproape real [i vag anacronic, ci de neputin]a de a ne contura o certitudine a vie]ii [i a mor]ii, agoniznd n via]` [i visnd s` ne nemurim dup` ce ne vom fi risipit n eternitatea visului, nu a materiei, pentru c` nc` nu avem certitudinea c` materia asta, pentru care tot batem [aua, exist` cu adev`rat, dar visul, ar zice Daniela Luca, visul este gustul amar al sufletului cnd con[tientizeaz` c` smochinele-s azi mai amare c-o via]`…
Poate c` acele radia]ii telurice care emanau random izvorau din acele procese ce nu vor fi cunoscute niciodat` de umanitate, din intensitatea proceselor radioactive petrecute sub scoar]a dulce la gust a p`mntului, din care vor izvor marile simboluri viitoare-am`gitoare ale umanit`]ii, cum ar fi ngroparea semin]ei sub brazd` [i rena[terea ei, dar teoria ignora concrete]ea realit`]ii zguduitoare, care putea fi descifrat` cu privirea, nu cu mintea noastr` cea de pe urm`, sub evidenta constatare c` acea semin]` era vie, nu trecut` n eternitate, cum trece clipirea, a[a c` spasmul credin]ei era cusut cu a]` [i se sf[ia pe la nchieturi, iar umanitatea avea s` urmeze orbe[te, sub biciul anatemei [i, mai ales, al inchizi]iei, aceast` fals-grandioas` credin]` colorat` de metafora mor]ii [i a nvierii din moarte, pentru c` totul, de la atom la fluturele de z`pad`, izvora din acel grandios proces al fuziunii atomice, cum l vor definii savan]ii nu peste multe secole, dar cei patru Cavaleri de Quadradores descifraser` deja, cu multe secole n urm`, secretul luminii increate din l`mpile scrijelite n piramidele timpului, [i [tiau c` nu exista nici un proces bio-chimic lipsit de radioactivitate, dar ideea era c` timpul se comprima [i se dilata pentru a p`stra chilibrul ntre flux [i refluxul din pntecele Universului [i acesta era fenomenul cel mai greu de sesizat…
Dar ce era acela chimismul vie]ii?! se ntrebau cavalerii de Quadradores, privind uimi]i-fascina]i-ncrunta]i formele de zee ale fascinantei Catarina, bibliotecara, care [i sim]ea de mul]i ani sufletul prins n capcana definirii unei individualit`]i psihologice, cea alc`tuit` din particole care, dac` fuzionau concupiscent, le-ar fi aruncat n aer ntreaga teorie privitoare la energia Universului, pe care ei se chinuiau nu numai s-o capteze [i s-o de[ire n n]elesuri, e drept, ezoterice - dar cutremur`tor de simple, ci [i s-o direc]ioneze n tainicele [i comprimatele tunuri psihotronice, dar spaima era aceea c` visul lor de aur se va transforma n arme greu de controlat vreodat`, ce vor distruge umanitatea pe dinl`untrul ei, ca pe o scoic` de valurile ce i patrund n vulv` sub forma energiei orgonice…


Cavalerii de Quadradores, Antonio de Santa Estela, Comandorul del Rio Grande, Moreira Canudos [i don Sabatini
Catarina, bibliotecara, care [i sim]ea de mul]i ani sufletul prins n capcana definirii unei individualit`]i psihologice…
Amadriada i spunea o poveste Catarinei [i din cnd n cnd mi arunca o privire trist`, de parc` voia s`-mi repro[eze faptul c` o uitasem
Amadriada era prins` [i ea n jocul poeziei clipei sau poate n clipa poeziei
Catarina, bibliotecara care [i sim]ea de mul]i ani sufletul prins n capcana definirii unei individualit`]i psihologice, zmbea n col]urile gurii ei frumoase, cu buzele r`sfrnte peste din]ii ei n`ucitori de albi, de leoaic` aflat` n rut
Sandra mi povestea, cu umorul ei de fecioar` de dincolo de m`rile de nisip t`iate n felii de caravanele timpului, despre cel mai mare
Daniela Luca smochinele-s azi mai amare c-o via]`
Uimitoarea Nancy M. Popa
Maria B`lan
Elia
Sapphine ]ip`t r`s`rit ca marea din pntecul meu
n timp ce, pe taraba zilei, Alexandra specula ploaia de spini a cuvintelor

























.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!