agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1696 .



Intruziuni sex, creier, text
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [berchelot ]

2009-12-12  |     | 



Produsul acesta numit femeie, ne-a fost servit în toate chipurile și ipostazele posibile, de către filosofi, poeți, chelneri, șoferi, fotbaliști și antrenori de șmecheri. Dincolo de a fi un miracol, o celebrare a unui ritual păgăn, motiv de inspirație, muză pentru artiști, femeia, a devenit temă centrală de dezbatere pentru diverse categorii de nespecialiști ( nu că m-aș alege eu dintre aceștia ). Nici măcar la nivel de cooperativă satească, subiectul nu trenează. Deschizi buletinul de știri radio Șanț și afli seară de seară cine cu cine și-a mai tras-o, afli de Sanda ale Zdrelea că a făcut potecă la moș Coarnă în grădină , că Ogenica ale Stere se tranchilizează și cântă după aceea refrenul ei preferat: beau, beau și mi-o pun cu cine vreau, etc, etc.
După cum a început, o să credeți că mi-am propus să vă zic de bine, despre dragele.
Până și babele, pâș, pâș, de-abia, de-abia pe șenilele lor, lipa, lipa în trei ciumege, în negru din cap pâna-n picioare, culoare ce le face s-aducă cu niște libărci, mestecă îndelung pe limbă acest subiect și abordează câte-o tinerică:
-Aba fa fată, așa se merge acu, cu buricu gol, să țî să vadă mustățâle. Oăăă, nu e frumos, maică !
Nu știe baba că acum nu se mai poartă mătăsurile acolo jos decăt într-o formă mai stilizată, conformă cu personalitatea fiecăreia.. Azi, veritabilele mamăi, identificându-se c-o ușă de biserică, au devenit foarte radicale cu bietele copile, ridiculizând demersul lor, altminteri corect. "E cântecul ce-l cere firea ".Dacă nu noi atunci cine, dacă nu acum atunci cînd. De ce nu pot să înțeleagă, au fost și ele odată tinere, dar acum atrofiindu-se celelalte simțuri, s-a acutizat și iese în răspăr doar simțul acesta de a critica, s-au deșteptat în ele principiile. Sunt rău, scârbos de rău. Îmi dau seama acum, că am ales un subiect greoi, o încercare temerară, vai mie, să vorbesc despre femei. Mă voi rezuma doar la fapte și mai puțin la a critica, sau a emite sentințe de babă chioară. Când vine vorba despre femei, ochii nu ne sunt de nici-un ajutor.
Iată, deci, cum arată faptele:
" Ale satului mari fete, făr de ghete " cu ochii mari, calzi și mereu umezi, cu buzele gelate și doritoare de romanț, se spală seara-n clar de lună, deșertând peste ele apa din două clondire ( peturi de-alea de cinci kile ) puse la soare peste zi, la încălzit, apoi purced să bată satu-n lung și lat și până la ziuă, fetele lui mama se fac tobă de zbânțuială.
-Manechine fac din ele, zicea ale Cucle într-o zi.
Și băga omul nostru bani într-însele să le țină pe la " șicoli " .Duminica, Iulii, frățânesu, ținea calea la șușa-n vale la autobuzul de Calafat, cu sacoșele (niște ălea mari de rafie cu care se cară marfă de la complexul Europa) pline să le trimită la astea mici, s-aibe ce toca toată săptămâna la București și sa-și mai chivernisească din bănuți. Când mai veneau și ele cucuietele, pe acasă, le ieșea baba Marița-n cale:
-Studintili lu maica, hai la maica, să vă pupe maica pe amândoaă.
Și când zicea baba Marița " maica ", i să lipeau buzăle așa mieros pe "m", glasul căpătând nuanțe melodios-dramatice și parcă și o lacrimă-i sta să pice din geană.Numai știa cum să le mulțumească, era-n limbă dupe ele cât stăteau pe acasă. Acuma, astea ale Cucle aflându-se la medicină, amândouă, tot satul, mă rog, " melcul prost încetinel " , plutașii își închipuie c-o să le îndese Luly și cu Betica sănătatea cu făcălețul pe cur și drept consecință, curtea lor e tot timpul plină de trepăduși: care le cară bălegarul din obor la margine, care le bagă porumbii în pătul, care să le spargă la lemne iarna, e un dute-vino permanent la ei pe bătătură. De cățiva ani tot încearcă " duomnu inginer " și procreatele lui să aclimatizeze niște arbori exotici, pentru a se deosebi mai bine de lumea de rănd. S-a grandomanit baba Marița de nu-i mai ajungi cu prăjina la nas. În curând va să uite unde e câmpul, cu atâtea slugi. Dar să le lăsăm pe-alde Luly, căci ele mai au o șansă, mai au și alte ocupațiuni pe lângă cele despre care voiam să vă vorbesc aici. Avem și fete din categoria Suhoi, nu așa norocoase ca aceasta, dar pe care le accesează aproape oricine. Oricine care mai are ceva în obor, bineînțeles.
-Fire-ai a dracu tu cu coadele de pe spinare, că numai voi două, tu și cu nenorocita aia de măta, ( ați înțeles bine, o făceau în tandem, mamă și fiică se luptau corp la corp să stingă poftele de tot felul ) i-ați cărat tot din casă lu prostu ăsta de bărbatumeu.
Femeia fusese plecată-n Spania la cules de micșunele iar omul ei a căpșunit și el pe cine a putut. Dar cu ce preț :
-Nu mai am o găină în curte, un ciur de mălai nu mai am în hambar, tot i-ați cărat fire-ati ale ... de pușlamale.
A luat-o la goană mititica de-i sfârâiau călcâiele, de zici că călca pe cărbuni încinși. Parcă zbura. Venise și ea cum vine tot omul, când trece mortul pe linie.Mi-a părut rău de ea. Pentru o căpistere de mălai, o troacă de murături, o strachină de piftii de sărbători și-a înghițit papara de față cu toată lumea strânsă " ca la mort ".
Fete ca ea nu-și pun întrebarea " cine sunt eu ? a cui e vina ? ". Ea se întreabă " ce mâncăm astăzi ? " Nu le animă concepte gen spațiu, timp, forme ale intuiției pure. Nu știu dacă au auzit de băiatul ăsta, care , cănd a întălnit și el în sfărșit, o femeie, o lenjereasă, o subretă, tot ce a găsit de cuviință să lase posterității în legătură cu sexul, au fost cuvintele: mișcările sunt ridicole și durează prea puțin. La ultima parte subscriu și eu, corect, mai mult ni s-a luat decât ni s-a dat, dar pe cine să fim supărați ? Altcineva definea iubirea "ca pe schimb de salive " .Bine, bine, mă dau bătut, "mă predau " cum zicea cineva, cine sunt eu să vă conving de contrariu. Luați-vă voi înapoi cerul, aerul tare al înălțimilor, larga zare și lăsați-ne pe noi muritorii de rănd să ne închinăm acestor locuri comune, să ne bucurăm fie și cu aceste erzațuri. Mă mir cum nu vă ia de cap filosofia asta.Lăsați-ne pe noi să ne aburcăm în spinarea tovarășelor noastre ca niște pleoșnițe ticăloase ce suntem și dăi și dăi în ritmul acelor mișcări clasificate drept ridicole, limitate de ghidajul acela, după aceasta mecanică pură.( Nu știu, acuma cred că bat câmpii, sunt pe alăturea de ce mi-am propus să fie, textul ăsta, nu mai avem ce face, va fi și ăsta un text compomis, mergem înainte.) Slavă Domnului, că nu există o mecanică mai complicată, sau și mai rău, una care să depindă de voi, căci poate v-ați gândi să ne luați și această bucurie suavă "izvorâtă din instrumente dure..." Mai alaltăieri, un antrenor de fotbaliști de la MIRA, care întreține un purcoi de idei filosofice sub țeastă și care răspunde la numele de Pere Plotchins spunea că " dragostea e un sentiment de măcelar...mai bine mă prefac că nu înțeleg ce-a vrut să spună...e cam mult să sari de la sex, direct la dragoste și oricum, totul durează prea puțin.

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!