agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ O clipă de intruziune ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-04-23 | |
Stomacul o durea ca în fiecare seară. Așa începeau zilele și la fel se terminau. Ajunsese să creadă că în interior locuiește o carie ce se hrănește cu intestinele ei, pentru că se simțea din ce în ce mai goală, mai ușoară. Privi plină de scârbă seiful de fier ce-I făcea cu ochiul, amintindu-I de nimic. Și da, nimicul acesta o strivea, o transforma într-un gândac cu picioarele în sus, care toată viața se va chinui să fie normal. Decojea o portocală așa cum își scutura substraturile atâtor euri și fațete pe care le depozita cu strictețe înăuntru sub cheie. Nu le putea vedea nimeni. Pentru toți era aceeași persoană și alta totodată.
Își îmbrăca costumul de vânător gândindu-se la ce fel dragoste anomimă va ținti în noaptea aceasta. Dacă ar fi fost bărbat, n-ar fi judecat-o nimeni. Se uită pe fereastră sperând că acolo jos e cineva care să o urmărească și să o critice. Ar fi avut nevoie de așa ceva, dar în schimb pereții se ghemuiau de somn. Camera căsca în continuu transpirând fum de țigară. Trebuia să plece acum, altfel ar fi rămas captivă până dimineață în ghearele propriilor demoni. Începuseră déjà să râcâie cu unghiile tăblia patului de nerăbdare. Își desfăcu sticla de vodka și își turnă un pahar. Pentru curaj și culoare în obraji, se gândea ea, retușându-și rimelul și rujul. Se fixă în oglindă, scuturând din cap, trebuia să piară mutra de sfântă adormită, așa că se pălmui ușor. Demonii se agățaseră de oglindă dezvelindu-și măsele putrede. Îi făceau semn, iar ea îi aprobă senină, ca și cum ar fi fost lucrul cel mai firesc. Dinăuntrul seifului se mai auzi un scâncet, o sforțare, dar nu tresări, ci își vedea mai departe de treabă. Se contemplă adânc, radiografiindu-și fiecare por, fiecare rid, cută, grimasă. Ridică piedica pistolului, apoi deschise ușa seifului. Miros de putred și nemișcare. Pregătise degeaba gloanțele. Calculă, mai era destul loc, concluzionă, așa că o închise la loc. Își desenă zâmbetul și blândețea, apoi se urcă în taxiul galben din fața scării. - La club Rendez-vous , vă rog!
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate